Operatia de maxilar si aparatul dentar

A trecut mai mult timp de la primul articol despre operație și aparatul dentar. Astăzi urmează partea mult-așteptată în care vă dau detaliile despre operație, în ce constă, cum a fost recuperarea, cum mi s-a schimbat fizionomia și alte detalii.

Așa cum spuneam, înainte cu 2 luni de operație mi s-a pus acel disjunctor metalic pentru a mă obișnui cu el.

În data de 5 decembrie 2017 pe la 7:30 am ajuns la clinica MedLife unde a avut loc operația. Am primit o cameră în care am așteptat, citind o carte, momentul în care eram dusă în sala de operație. Aveam emoții pentru că era prima operație pe care o sufeream și era pentru prima dată când urma să fiu anesteziata total. Pe la ora 8:30 eram dusă în sala de operație și, înainte să ajung în blocul operator, m-am întins pe un pat, unde mi s-a pus o branulă. Începusem să tremur de frică. Asistenta a avut prima tentativă, însă nu a nimerit vena. Apoi a mai fost o tentativă, din nou nu mi-a nimerit vena. În momentul ăla am început să plâng. De teamă și de nervi, că femeia nu nimerea vena. Când l-am văzut pe domnul doctor Rotaru Cristian, care urma să mă opereze, am început să plâng și mai tare. Aveam emoții. După a treia încercare, mi s-a băgat branula aia. Asistenta a încercat să glumească cu mine, să mă liniștească și mi-a zis că dacă mai plâng, nu mai vine Moș Nicolae la mine. Ha ha. De parcă eram un copil mic.

Continue “Operatia de maxilar si aparatul dentar”

Operatia de maxilar si aparatul dentar

De când mă știu am avut probleme cu dinții. Mereu mi-am dorit zâmbetul ăla perfect, cu dinții albi și frumos aliniați. Nu am fost vreodată complexată și nu m-am gândit că ar fi ceva grav.

La 12 ani mi s-a spus că trebuie să port aparat dentar, dar na…știți cum când ești copil, te gândești că vor râde ceilalți copii de tine. Am refuzat atunci, mama nu a încercat prea mult să mă convingă și am rămas așa.

În timp, au început să apară problemele pe care le-am reparat la suprafață. Din cauză mușcăturii incorecte (malocluzie), dinții mei erau foarte sensibili și din cauza asta au apărut și cariile. Cred că nu a scăpat un dinte fără plombă. Din cauza asta, nici nu pot să îmi albesc vreodată dinții, că s-ar vedea diferențele de culoare. Sau aș putea să îmi dau toate plombele jos și să le refac, ca să fie în ton cu nuanța pe care aș obține-o în urma albirii, dar nu are sens.

Din cauză că nu aveam ocluzia corectă, dinții superiori de sus (incisivii centrali superiori) s-au și tocit.

Continue “Operatia de maxilar si aparatul dentar”

Ce inseamna Craciunul pentru tine?

Ne apropiem cu pași repezi spre un an nou și vreau să mai scriu câteva rânduri înainte să încheiem anul 2017. Parcă timpul trece atât de repede. Azi-mâine se împlinește un an de când m-am mutat la București, a fost un an frumos, cu câteva schimbări. Voiam să scriu o postare mai random, personală, de ceva vreme. Voiam să scriu un articol în care să vă povestesc cum e aici, la capitală și ce mai fac. Dar o voi lăsa pe altă dată.

Acum vreau să scriu doar câteva rânduri, de suflet. Instagram-ul și Facebook-ul sunt pline de poze de Crăciun, cu brazi împodobiți, cadouri primite și multe zâmbete.

Dacă înainte, când locuiam la Cluj, ajungeam mai des pe la Sibiu, de când m-am mutat la București, am rărit drumurile. Nu eram sigură dacă să mă duc de Sărbători acasă, eram nehotărâtă. Și totuși, m-am decis să ajung acasă, la Sibiu și să îmi petrec 2 zile cu persoanele dragi mie. Și mi-am dat seama de ceva. Dacă atunci când eram copil așteptam Crăciunul ca să primesc daruri de la Moș Crăciun, acum, la 30 de ani, mă bucur să îmi petrec timpul cu persoanele dragi. Și cred că ăsta e cel mai frumos cadou – timpul.

Continue “Ce inseamna Craciunul pentru tine?”

Ce mai fac?

Dacă îmi urmăriți blogul și sunteți obișnuite să postez des, sigur ați observat că în ultimul timp au fost câteva pauze. Nu o fac intenționat, însă se întâmplă să nu am inspirație, să nu îmi vină ideile sau, din contră, să am inspirațe și să nu am pozele pregătite sau lumina bună pentru niște poze bune.

Mereu îmi propun ca în weekend să fac poze pentru articole viitoare de pe acest blog, însă de când m-am mutat la București, nu îmi aduc aminte să fi avut un weekend liber.

Postarea de azi nu va fi despre vreun produs de beauty. Astăzi revin cu un update și vă mai spun ce mai fac. Asta dacă nu mă urmăriți pe Snapchat, unde sunt prezentă zilnic.

M-am acomodat la București și chiar îmi place, în ciuda trafiului haotic de dimineață sau seară. Mi-am propus să “scurtez” timpul pe care îl petrec dimineața în mașină și să plec la 6:30 dimineața de acasă, să merg la sală. Dar chiar dacă mă trezesc în fiecare dimineață la 6, lenea e mare.

Am fost în weekend acasă, la Sibiu, după o lună, și parcă de abia aștepteptam să ajung înapoi la București. De abia alaltăieri am reușit să filmez un clip nou și să îl postez pe Youtube. După o lună de absență.

Continue “Ce mai fac?”

O saptamana in Bucuresti

A trecut mult timp de la ultima postare, știu. Nu cred că am făcut vreodată o pauză atât de lungă. Daca mă urmariți pe Social Media (Facebook, Snapchat sau Instagram) probabil că înțelegeți absența mea. De o săptămână m-am mutat la București. În sfârșit. A fost o dorință mai veche de a mea.

De fapt, voiam să mă mut aici de la vârsta de 12-13 ani, voiam să fac liceul aici…Am fost mereu atrasă de acest oraș. La un moment dat am renunțat la idee, dar de câțiva ani s-a instalat din nou dorința asta, așa că anul ăsta am făcut pasul.

Mă bucur mult că, prin intermediul blogului, mi-am făcut prietene și îmi este mai ușor să mă acomodez. Chiar și una din prietenele mele cele mai bune de la Sibiu s-a mutat aici. Din păcate, nu stăm împreună, căci e alergică la pisici, iar eu am două – pe Isis și pe Ginger.

De ieri am început să și lucrez, iar traficul mă omoară. Ha ha. Știam că e haos în București, mai ales dimineața sau de la ora 18, când lumea iese de la muncă. Dar mă voi obișnui. Cu muzică bună în mașină și voie bună combat și traficul. De fapt, caut soluții să mai scutesc din blocajele de pe bulevarde. Waze nu mă ajută în mod deosebit pentru că mă bagă pe străduțe mai puțin aglomerate, dar mă scoate în intersecții foarte aglomerate, blocate. Ah, și mă mai și ocolește.

Ieri seară am plecat spre casă neștiind pe unde mă aflu și unde ajung, dar am evitat traficul ăla greu. La fel am făcut și azi dimineață – m-am orientat și m-am tot dus după indicatoare. Și am mai scutit din mersul bară la bară. Ideea e că nu trebuie să mergi pe unde merge toată lumea, că atunci se îngreunează traficul. După Waze nu mă mai iau, că mă enervează cu ocolitul și cu străduțele dubioase. O să îl folosesc cât să mă mai orientez așa.

Am în plan să mă trezesc la 6 dimineața, să plec la 6:30 de acasă, să ajung la sală la Promenada într-un timp scurt, apoi la birou, care e peste drum. Ăsta e planul meu, doar că cu trezitul e mai greu, mai ales acum iarna și cum e și frig.

Știu că aș putea să aleg și mijloacele de transport în comun, însă cea mai apropiata stație de metrou de lângă mine ar fi la 30 de minute de mers pe jos și ar trebui să și schimb. În plus, dacă merg la sală, prefer să îmi fie și comod.

Postarea de azi nu va avea poze, a fost doar un articol în care să vă mai povestesc ce mai fac și să vă spun că nu am renunțat la blog, am luat doar o pauză…prea lungă.

Am poze pregătite pentru review-uri viitoare, am idei pe care trebuie să le pun aici pe foaie.

Ca să fiți la curent cu noutățile și cu aventura mea din București, mă puteți urmări pe Snapchat (iguanitza).

Ne vedem în curând pe blog, cu review-uri și articole mai complexe.

 

Povestea unui ceai

Dacă mă urmăriți pe Snapchat (iguanitza), sigur știți despre ce e vorba. Nu am mai fost așa entuziasmată din cauza unui ceai de mulți ani.

Îmi place să beau ceai și pe blog sigur mai găsiți câteva postări despre ceaiuri. Beau și în sezonul cald, însă odată cu venirea toamnei, parcă începe și sezonul ceaiului.

Săptămâna trecută am ieșit în oraș, am ajuns la Chios și am comandat un ceai. Nu voiam să beau suc și 7 lei pe o apă plată în oraș nu dau. Băusem deja 2 cafele și am ales un ceai. Mi-a atras atenția denumirea Arabischer Sheik din meniul de ceaiuri, și după ce m-am uitat din ce e compus, l-am comandat.

De cum l-am mirosit mi-am dat seama că e ceva deosebit, iar odată ce am luat prima înghițitură, am rămas pur și simplu surprinsă. Nu mai băusem un ceai atât de bun de mult timp. Un ceai aromat, floral, căruia nu îi lipsea nimic.

Am întrebat-o pe doamna care ne servea ce ceai este și a venit cu o pungă de la Althaus și mi-a rămas în minte.

Ok, o să găsesc eu să cumpăr de undeva – mi-am spus atunci în gând…

Continue “Povestea unui ceai”

Cea mai buna inghetata

Dacă mă urmăriți pe Snapchat (iguanitza), sigur ați văzut că sunt înnebunită după înghețata Siviero Maria, cea de alune este preferata mea. Dacă nu mă urmăriți acolo, vă spun eu despre ce e vorba astăzi. Este prima oară probabil când scriu aici pe blog despre mâncare – adică scriu un articol doar despre această înghețată, care-mi încântă simțurile.

M-am tot gândit dacă să scriu sau nu, pentru că nu e în domeniul meu și poate că o să spuneți că am înnebunit. Dar credeți-mă, odată ce o să încercați înghețata asta, o să mă înțelegeți.

IMG_6051

Așa cum la începutul carierei mele de blogger scriam despre tot felul de nebunii din viața de zi cu zi (cum nu am putut să dorm într-o noapte de vară din cauza muștelor, cum am descoperit eu ce bine se simte tenul după ce îmi pun struguri pe față etc), m-am gândit să scriu și astăzi o postare de asta ieșită din comun.

Continue “Cea mai buna inghetata”