Operatia de maxilar si aparatul dentar
De când mă știu am avut probleme cu dinții. Mereu mi-am dorit zâmbetul ăla perfect, cu dinții albi și frumos aliniați. Nu am fost vreodată complexată și nu m-am gândit că ar fi ceva grav.
La 12 ani mi s-a spus că trebuie să port aparat dentar, dar na…știți cum când ești copil, te gândești că vor râde ceilalți copii de tine. Am refuzat atunci, mama nu a încercat prea mult să mă convingă și am rămas așa.
În timp, au început să apară problemele pe care le-am reparat la suprafață. Din cauză mușcăturii incorecte (malocluzie), dinții mei erau foarte sensibili și din cauza asta au apărut și cariile. Cred că nu a scăpat un dinte fără plombă. Din cauza asta, nici nu pot să îmi albesc vreodată dinții, că s-ar vedea diferențele de culoare. Sau aș putea să îmi dau toate plombele jos și să le refac, ca să fie în ton cu nuanța pe care aș obține-o în urma albirii, dar nu are sens.
Din cauză că nu aveam ocluzia corectă, dinții superiori de sus (incisivii centrali superiori) s-au și tocit.