Mă gândesc la postarea asta de câteva săptămâni! Mă gândesc că ajung acasă de la lucru și mă apuc să scriu, dar mă iau cu altceva și nu mai apuc. Apoi mă gândesc să o las pe mâine, dar mâine nu am inspirație sau mă gândesc că poate nu interesează pe nimeni ce vreau eu să scriu aici.

Și totuși, acum, în vacanță, pe o vreme ploioasă, m-a lovit inspirația. Am avut timp să mă uit în jur, să analizez diferite situații, să îmi analizez comportamentul. Vreau să vă spun câteva cuvinte despre mine, niște lucruri pe care poate că nu le știți și odată ce veți termina de citit articolul, o să mă cunoașteți mai bine sau o să vă schimbați părerea despre mine.

De câte ori nu am văzut pe cineva și am judecat? De câte ori nu ne-am trezit vorbind aiurea despre cineva despre care nici măcar nu cunoaștem personal, ci doar din vorbe sau din poze? “Ah, o știu pe aia, e o proastă!, “Nu îmi place de aia, are figuri în cap”. De unde știi?
Înainte să comentezi aiurea, pune-te în situația celuilalt și gândește-te dacă tu ești perfect.

Cu trecerea timpului am învățat să înțeleg, să realizez că suntem diferiți și gândim diferit. Poate că ceea ce mi se pare mie normal, ție ți se pare aiurea. Și invers.

Am învățat să nu mai judec. Încerc. Nu mai vreau să mă iau după ce spune x și y, vreau să mă conving singură. Știi cum e, lumea vorbește mult și degeaba, fără rost. Aparențele înșală.

Nu am râs niciodată de cineva și mereu am comentat când auzeam pe cineva bătându-și joc de altcineva. Nu ai niciun drept să râzi de cineva că se îmbracă într-un anumit mod sau că arată nu știu cum. Suntem diferiți. Recunosc totuși că atunci când eram mai mică  comentam și eu aiurea, fără să am habar despre ce vorbesc.

Dacă îmi întreb acum prietenele ce părere au avut despre mine, înainte să mă cunoască mai bine, o să îmi răspundă toate: “credeam că ești fițoasă”. De ce? Doar pentru că sunt mai retrasă la început, până leg o relație cu cineva. Sunt persoane cu care simt o conexiune imediat și am impresia că ne știm de-o viață. Dar cu unele persoane îmi trebuie mai mult timp. Poate că și tu crezi că sunt rea sau arogantă.

Cum spuneam, suntem diferiți, gândim diferit, înainte să te enervezi sau să judeci, gândește-te că fiecare am crescut altfel, în medii diferite, în familii fericite sau nu și așa ne-am format.

Sunt o persoană sufletistă, îmi place să ajut și nu aștept nimic în schimb. Așa cred eu că e bine, sunt naivă. Nu vreau să cred că există oameni răi…deși în ziua de azi fiecare e pe interes. E plină lumea de invidie și răutate. Dar eu nu vreau să cred asta. Trăiesc cu impresia că toată lumea e bună și că mulți gândesc și acționează ca mine.

 Dacă descopăr ceva, nu țin doar pentru mine, mă bucur cu toată lumea și povestesc tuturor. Unii spun că nu e bine și că nu ar trebui să fiu atât de deschisă,  că lumea e rea.